alege Facultatea

În urmă cu câteva zile, Bogdan – un student obişnuit al Facultăţii de Informatică – mi-a solicitat un eseu privitor la un alt fel de prezentare a facultăţii, pentru lăudabila iniţiativă Alege Facultatea.

Din păcate, timpul nu mi-a permis să dezvolt o descriere cât mai cuprinzătoare – impresii şi consideraţiile următoare sunt exclusiv personale, fără a constitui în nici un mod o poziţie oficială – şi mi-am permis să adaptez şi să dezvolt anumite aspecte din interviurile mai vechi pe care le-am dat pentru Ziarul de ASII:

Ce ne puteţi povesti despre studenţia dumneavoastră?

Răspuns: Cred că a fost specială, pentru că în primii 3 ani nu mi-a placut (aproape) deloc. Eram dezamăgit, fiind pe atunci învăţam foarte multe matematici. De pe la începutul anului III au început să apară lucruri mai interesante – am făcut parte din ultima generaţie cu 5 ani de studii (ar putea fi considerat acum echivalentul facultăţii şi a unui master). Pentru cei curioşi iată ce se făcea la facultate în perioada 1992-1997:

* Anul I
1. Analiză matematică (2 semestre)
2. Algebră
3. Logică
4. Proiectarea şi analiza algoritmilor (2 semestre)
5. Sisteme de operare şi arhitectura calculatoarelor (2 semestre)
6. Practică (limbajul Pascal)
7. Engleză
* Anul II
1. Analiză matematică (2 semestre)
2. Geometrie
3. Ecuaţii diferenţiale
4. Fundamentele algebrice ale informaticii (2 semestre)
5. Matematici discrete
6. Fundamentele limbajelor de programare
7. Calcul numeric
8. Practică (limbajul Fortran)
9. Istoria filosofiei – facultativ
* Anul III
1. Analiză numerică
2. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică (2 semestre)
3. Ecuaţii cu derivate parţiale
4. Sisteme de operare
5. Structuri şi baze de date
6. Construcţia compilatoarelor
7. Inteligenţă artificială
8. Practică (limbajul C)
9. Management – facultativ
* Anul IV
1. Metode şi tehnici în ingineria cunoaşterii
2. Calculabilitate efectivă
3. Teoria optimizării şi modelare matematică (2 semestre)
4. Metode şi tehnici în ingineria cunoaşterii
5. Învăţământ asistat de calculator – opţional
6. Algoritmi genetici – opţional
7. Sisteme extensibile – opţional
* Anul V (doar primul semestru)
1. Metode şi tehnici în ingineria programării
2. Birotică – opţional
3. Algoritmi paraleli pentru compilatoare – opţional
4. Proiectare asistată – opţional
5. Mecanisme formale în ingineria programării – opţional

Multe cursuri aveau 3 sau 4 ore pe săptămână, iar materia era foarte densă. În contrast cu prezentul, nu existau prelegeri folosind videoproiectorul sau situri Web dedicate disciplinelor. Internet-ul pentru marea masă a studenţilor şi profesorilor a apărut în universitate abia la mijlocul anului 1996. Examenul de licenţă a constat în 3 probe diferite (algoritmi, limbaje formale şi compilatoare, sisteme de operare şi baze de date) care au însumat cam 5 ore, plus susţinerea publică a lucrării.

Despre colegii din studenţie ce ne puteţi spune?

Răspuns: Aveam un grup, dar cel mai important a fost după facultate. Noi nu eram foarte mulţi. În anul respectiv (când am dat eu admitere cu 3 examene de 3 ore fiecare din toată matematica din liceu) au intrat 120 şi au terminat 59 de oameni. Nu prea ne cunoşteam – calculatoarele erau scumpe, nu exista Internet, iar de IRC, Yahoo! Messenger, reţele sociale nici nu se putea pune problema. Poate că a fost un avantaj?!

La unicul master de atunci, am avut un grup mult mai apropiat, exista şi o comunitate destul de închegată la nivel mai larg. Asociaţii studenţeşti “adevărate” nu existau. Nici prea multe companii software, de asemenea…

Ce părere aveţi despre studenţi?

Răspuns: Depinde de student, e o chestiune foarte interesantă, mai ales din punct de vedere psihologic. De obicei, îi clasifici pe categorii: cei foarte interesaţi cu care ai o relaţie mai apropiată şi colaborări, sunt cei pe care de obicei îi uiţi, pentru că sunt la nivelul de grup şi nu ies cu nimic din tipar, şi mai sunt cei care îţi fac probleme, sau din cauza cărora ai probleme. Unii sunt opaci. Nu consider că toată lumea ar trebui să meargă pe o anumită direcţie, iar facultatea îţi conferă libertatea alegerii.

Cum trebuie să fie un student al Facultăţii de Informatică?

Răspuns: Pentru un răspuns scurt, aş opta asupra trăsăturilor: deştept, pasionat de informatică, open-minded, imaginativ, cult şi având simţul umorului (nu neapărat în această ordine)… Analizând mai profund, nu ştiu care ar fi răspunsul exact.

Cum au evoluat lucrurile la noi în facultate faţă de când aţi fost dumneavoastră student?

Răspuns: S-au modificat foarte mult. Când eram în anul I trebuia să vin sâmbătă de la ora 8 ca să găsesc un calculator liber sau mă duceam la diverse laboratoare care aveau locuri libere şi îi rugam pe profesori să mă lase şi pe mine să lucrez la temele/proiectele de la anumite obiecte. Acum, din punctul de vedere al dotării – de la începutul noului an universitar 2008/2009 va funcţiona şi noua reţea Sun şi sperăm că vom generaliza accesul Internet wireless – şi al deschiderii, lucrurile sunt mult mai bune.

Referitor la planul de învăţământ, nici nu se poate compara; din cele de mai sus, se poate deduce că lipseau cursurile privitoare la programare C++, Java, reţele de calculatoare, tehnologii Web, .NET, criptografie etc. – discipline consacrate deja acum, unele dintre ele fiind predate în premieră în România. Actualmente, cred că suntem mult mai aproape de ceea ce se cere la nivel internaţional, în privinţa Computer Science. Anual, revizuim oferta de cursuri opţionale, iar la fiecare 2-3 ani întreg planul de învăţământ. Un alt exemplu este cel referitor la noua structură a celor patru mastere.

Nu aş putea afirma dacă între studenţi şi profesori lucrurile au evoluat foarte mult. Cred însă că acum există mai multe colaborări între studenţi şi profesori. De-a lungul anilor, am instituit relaţii de colaborare cu o multitudine de studenţi, nu neapărat doar ca îndrumător de licenţă. Am scris articole şi cărţi împreună cu studenţii, am organizat întâlniri, workshop-uri sau conferinţe, am recomandat studenţi pentru burse de masterat sau doctorat ori pentru a ocupa diverse poziţii în anumite companii (aici sau în străinătate), i-am examinat via subiecte de examen şi proiecte la materiile pe care le-am predat sau le predau… Unii dintre foştii studenţi, după absolvire mi-au devenit colaboratori (in)direcţi şi chiar apropiaţi, alţii se prefac, probabil, că nu mă cunosc. Nu spun aceste lucruri pentru a mă auto-lăuda, ci pentru a ilustra care este misiunea pe care o are de îndeplinit oricare cadru didactic al unei facultăţi.

Ce aţi schimba la Facultatea de Informatică?

Răspuns: Trebuie schimbate unele mentalităţi. Facultatea de Informatică o consider ca pe o facultate de elită, care începe parcă să-şi erodeze lent acest statut prin faptul că există tot mai mulţi studenţi, din păcate unii prea depărtaţi de ceea ce înseamnă cu adevărat viitor specialist în Computer Science. Informatica nu se “învaţă” conversând cu prietenii prin Meebo, jucând N jocuri pe calculator sau fiindcă este “trendy”. Nici memorând nişte teoreme cu două zile înainte de un examen sau multiplicând, în chiar ziua unui test, slide-urile prezentărilor puse la dispoziţie la aproape toate materiile sau “preluând” de la un coleg proiectul ce trebuie susţinut la un laborator.

Pentru a fi cu adevărat profesionist trebuie să acumulezi permanent, constant, în domeniul pe care l-ai ales – ca şi artele, informatica ţine de vocaţie.

Desigur, şi aşteptările studenţilor s-au schimbat, ceea ce este firesc. Profesorii ar trebui să se adapteze şi ei “noului val”, ceea ce şi se întâmplă în marea majoritate a cazurilor.

Despre viitor?…

Răspuns: Nu ştiu dacă este interesant pentru cineva să ştie ce va fi peste 10 ani, dar îmi doresc de mult să existe cursuri de game development şi de mobile computing, de exemplu. Plus, o clădire dedicată doar pentru facultatea noastră, ceea ce este foarte dificil de realizat.

Un sfat pentru (viitorii) studenţi?

Răspuns: Mă rezum la două cuvinte: participare şi creativitate.

Acestea îndeamnă la ieşirea din ipostaza – oarecum contemplativă şi confortabilă – de spectator, şi la implicarea prin contribuţii la diverse componente software, prin participări la concursuri – sunt o mulţime, de la Google Summer of Code şi Imagine Cup şi până la cele organizate în facultate sau de către companiile partenere – şi realizarea de activităţi de voluntariat în cadrul unor proiecte sau evenimente locale, naţionale, internaţionale. Ar fi de dorit abandonarea unui – atât de uşor de declarat – “aici nu se întâmplă niciodată nimic (pe placul meu)”. În fond, este şi o chestiune de formare şi/sau de consolidare a experienţei…

Dr. Sabin-Corneliu Buraga - Facultatea de Informatică, Universitatea “A.I.Cuza” Iaşi