Romani la Microsoft sunt foarte multi si nu doar la sediile din USA, ci in cam toata lumea. Nu pot spune ca absolventii de informatica sunt preferati, dar cred ca ei au cele mai mari sanse sa fie selectati pentru interviuri. Totul poate incepe si cu o bursa de 3-6 luni, iar daca rezultatele sunt bune se poate continua, povesti de succes sunt suficiente.

Nu am sa fac o trecere in revista a celor care au plecat dupa facultate sau in timpul facultatii de la FII la Microsoft (de exemplu), insa am sa incerc un mic interviu cu Smaranda Calin, unul dintre absolventii 2008 care va pleca intr-un internship de 1 an ca Program Manager in echipa de Dynamics NAV la MDCC (Microsoft Development Center Copenhagen) in Copenhaga.

Cat de greu a fost sa obtii acest intership, in ce au constat “probele”, care a fost concurenta?

Smaranda Calin: Am obtinut acest internship prin programul AIESEC Exchange. Microsoft este unul dintre partenerii globali ai AIESEC, iar anul acesta au fost in jur de 20 de pozitii de internship deschise pe diverse domenii la MDCC. Procesul de recrutare in sine nu a fost neasteptat de laborios, dar s-a intins pe o perioada destul de lunga de vreme – cateva luni. Am aplicat evident cu un CV si o scrisoare de motivatie, iar apoi a urmat un interviu telefonic. Nu cred ca are rost sa dau mai multe detalii – din experienta mea si a celor din jur, interviurile la Microsoft, in special cele pentru internship-uri, tind sa difere destul de mult in functie de domeniu, locatie, durata angajarii, echipa in care vei lucra etc. In ceea ce priveste concurenta, in cazul companiilor multinationale nu ai niciodata de unde sa stii care sunt intr-adevar cifrele – decat poate dupa ce ajungi sa lucrezi acolo si ii intrebi pe cei de la HR Oricum, as putea sa vorbesc despre lucrurile care cred ca au contat in procesul de selectie, dar n-ar fi decat o parere subiectiva, care poate sa induca in eroare – am experienta foarte putina in recrutare in general.

Cum crezi ca te va ajuta pe plan profesional acest intership?.

Smaranda Calin: In afara de faptul ca voi invata intr-un an cat altii in 3? :)) Pe termen lung, mi-ar placea sa lucrez intr-un domeniu ca interaction design, user experience, human-computer interaction, IT product design… ceva din paleta asta. Ca Program Manager am ocazia sa capat o viziune de ansamblu asupra intregului ciclu de viata al unui produs software, sa inteleg atat perspectiva end-userilor, cat si a echipei de dezvoltare si sa gasesc permanent modalitati de imbunatatire a produsului. E un avantaj foarte mare sa poti sa vezi “the big picture”: mai ales in IT, unii uita cateodata ca oricat de performanta ar fi functionalitatea unui buton, de exemplu, utilizatorul trebuie mai intai sa-l poata gasi ca sa-l mai si foloseasca. Sau, ca pentru anumite categorii de utilizatori, e mult mai importanta productivitatea decat gasirea unui bug. Practic, voi dezvolta skill-uri care ma vor ajuta in mod specific pe viitor, dar voi acumula si experienta in dezvoltarea de produse IT in general.

Pe scurt, de ce te vei ocupa la MDCC? Altfel spus, ce atributiii vei avea?

Smaranda Calin: Voi lucra in echipa care dezvolta unul dintre modulele din Microsoft Dynamics NAV. Pentru cei care nu stiu – pentru ca solutiile de business sunt in general putin cunoscute pe piata noastra –, Dynamics NAV e un ERP foarte robust, foarte raspandit si un produs care creste foarte repede. Eu voi lucra alaturi de un Program Manager Senior, si voi ajuta, de exemplu, la consolidarea feedback-ului primit la versiunile anterioare ale produsului sau la valorificarea input-ului pentru versiunile viitoare. Voi crea scenarii de utilizare, voi scrie specificatii si voi participa la definirea functionalitatilor noi. Daca vreti sa stiti mai mult de atat trebuie sa veniti sa lucrati la MS ;)). Sper ca am mai clarificat putin bancul ala cu maimutica de 1000 (1500?) de euro.

Daca ti se va oferi un job full-time, pe perioada nedeterminata, il vei accepta?

Smaranda Calin: Dupa internship-ul de un an, voi continua cu un masterat in IT Product Design la University of Southern Denmark. Dar, sigur ca da, nu exclud posibilitatea de a ma intoarce la Microsoft dupa aceea. Poate pe o alta pozitie, cine stie? MDCC a fost votat – de doua ori, daca nu ma insel – ca “Best Place to Work in Denmark” de catre Great Place to Work Institute, deci as avea destule motive.

Ce sfaturi ai pentru cei care viseaza la stagii/joburi Microsoft?

Smaranda Calin: Nu cred ca sunt in masura sa dau sfaturi. Dupa cum spuneam, nu am prea multa experienta in recrutare in general. Dar daca in loc de “Microsoft” punem “orice nume mare din IT”, probabil ca cea mai buna concluzie pe care am tras-o eu in ultimii ani este ca trebuie intr-adevar sa crezi in ceea ce faci si sa stii unde vrei sa ajungi. Atata vreme cat esti motivat de dorinta de a deveni un profesionist in adevaratul sens al cuvantului, poti ajunge oricat de departe.

Fiind un articol citit si de multi viitori studenti, poate ca ar merita sa fac un mic indemn in spre proactivitate. Cunostintele, oportunitatile si skill-urile nu pica din cer. Si chiar si atunci cand pica din cer, nu toata lumea le recunoaste din pacate. Ce vreau sa spun este ca depinde in primul rand de tine sa te duci dupa lucrurile pe care le consideri intr-adevar importante. Facultatea e acolo ca sa te ajute sa ajungi unde ti-ai propus, nu ca sa iti toarne informatii in cap cu lopata sau sa te oblige sa inveti. E un lucru pe care mie ca student mi-ar fi placut sa mi-l spuna cineva in anul I de facultate.

Daca ati ales Informatica e bine sa tineti cont de lucrurile practice, mai ales de cand e pe sistemul de 3 ani, se fixeaza din ce in ce mai greu pe baza cursurilor. Iar pentru a avea sanse mari de angajare la terminarea facultatii e bine ca in timpul liber sa combinati teoria cu practica. Totusi, pentru a exista o oarecare satisfactie a lucrurilor realizate se pot lua proiecte ca freelancer, iar site-ul www.rentacoder.com poate fi un punct de plecare pentru aproape orice limbaj.

Ca absolvent de informatica, in general o sa lucrati ca dezvoltatori/programatori si veti lucra pe platforme* ca Java, .Net pe partea de software; in PHP, XML, Ajax pe partea de web; in SQL, Oracle - baze de date. Flash-ul e un limbaj mai special, el fiind folosit si in web, dar si in multe alte aplicatii. Pe langa partea de programare in limbajele mentionate anterior, se mai poat adauga cateva activitati mai putin dezvoltate la informatica, dar pentru cineva cu pasiune nu poate fi o problema, aici se incadreaza partea de retelistica, partea hardware, sisteme de operare si inteligenta artificiala.

Pentru cei cu vointa, trecerea de la simplu programator la unul de care firma sa nu se poata lipsi este doar o chestiune de 2-3 ani. Iar cei cu abilitati de organizare, in urma unor cursuri adiacente pot deveni team-leaderi, project-manageri sau team-manageri.

Cam astea ar fi lucrurile de baza pentru un viitor absolvent de informatica. Pentru neclaritati, va astept cu intrebari in comentarii.

*vorbesc doar de cele mai cautate, ca multe sunt adiacente lor sau nu necesita multa cercetare pentru a le deprinde

Ne referim doar la lucrurile generale si pe care majoritatea le urmeaza. De exemplu, daca ai terminat Informatica, ai propria firma si te ocupi de partea de management si marketing, asta nu inseamna ca toti cei de la Info pot face lucrul acesta. Sau, daca ai terminat marketing, iar din liceu aveai o pasiune pentru engleza si te ocupi de traduceri, nu toti au aceleasi calitati.

Primele articole vor veni ca un raspuns la cerintele din momentul de fata de pe blog, iar in masura timpului, vom incerca sa acoperim cat mai multe specializari, prioritare fiind cele solicitate de voi.

Ideea ar fi cam asa: fiind Politehnica e cam grea materia… cel putin in primii doi ani din cate am inteles e cea mai grea. Dar exista un avantaj fata de alte facultati. In cazul in care ai restante sau note mici nu poti sa ajungi la taxa. Deci, odata intrat la buget, cat timp iti faci numarul de credite, esti student bugetat la AC.

Despre materii pot sa spun ca, in afara de matematica, care te omoara in primul an si apoi dispare, din celelalte faci cate un pic din toate. De exemplu, un semestru faci desen in Autocad, in altul faci programare C# , altul programare in C++ , Java, sisteme de operare si altele. Dar daca vrei sa fii as in domeniu, tot trebuie sa studiezi acasa ca nu ajunge ceea ce se face la facultate.

Despre examene ce as putea spune? Sunt grele. Daca nu inveti constant in timpul anului (si acest aspect l-am observat doar pe la colegii care sunt din Iasi) e destul de greu sa iei o nota mare. Materia e multa si dificila. Profesorii nu mai sunt nici ei ca in liceu cand mai lasau de la ei „de incurajare” asa. Acum totul e foarte strict. Nu iti iese nota 4.5? Restanta! Nu se discuta. Bine, mai sunt si profesori intelegatori care realizeaza ca nu tot universul se invarte in jurul materiei lor si incearca sa ajute cat de mult studentii. Este un astfel de profesor in anul I, primul semestru care a compus nota finala astfel incat daca prezinti toate lucrarile de laborator si faci un referat treci (ce-i drept cu 5 sau 6), dar fara sa stii prea multe la respectivul obiect. Din pacate e singurul caz (cel putin din anul I).

In incheiere, gandindu-ma la cativa colegi de facultate, va zic ca daca nu va place matematica si informatica e bine sa nu va apucati de Facultatea de Automatica si Calculatoare, ca aveti toate sansele sa nu o terminati.

Bogdan Todireanu, Anul I

Trebuie sa recunosc ca nu este cea mai dificila facultate, dar, in schimb, este una edificatoare. Interesant este faptul ca te construieste ca om, iti ofera repere conforme cu realitatea si te ajuta sa iti gasesti echilibrul necesar dupa liceu. Spre deosebire de Facultatea de Medicina sau Politehnica, de exemplu, Facultatea de Drept este chiar facultativa, nu te constrange, ci iti ofera mai mult lectii de viata. Acest lucru se intampla, deoarece este un cadru academic ce se pliaza dupa felul cum stii sa iti vinzi marfa mai bine. Trebuie sa stii cum sa iti imparti timpul, cum si ce sa inveti, felul in care abordezi o situatie, un profesor, cum te prezinti si cum pui problema. Exista subiectivism in notare si apreciere ca la orice facultate, dar daca ai bagajul informational necesar si faci corelatii, niciun profesor nu iti poate refuza nota maxima. Esenta acestei facultati consta in capacitatea individului de a se descurca si de a se confrunta cu ceea ce va veni dupa. Oricine poate face aceasta facultate, dar provocarea este de a te impune in spatiul juridic, diplomatic, economic, dupa cei 4 ani sau 6 ani, pentru cei care doresc sa faca master.

O a doua chestiune ar fi cat ai de invatat. Eu sunt in anul II si pana acum mi s-a parut rezonabil, avand in vedere ca trebuie sa retii anumite chestiuni de baza, iar in rest se poate specula si deduce. Din anul III, din cate am inteles, voi afla dimensiunile reale din punct de vedere informational, dar acest lucru nu se intampla deodata.

O a treia chestiune ar fi profilul omuletului care doreste sa vina la aceasta facultate. Facultatea de Drept este una de viata, reusesti daca stii sa te descurci, daca iti place sa te distrezi, daca stii cum sa intorci o situatie in favoarea ta. Candidatul trebuie sa fie ambitios, un mic afacerist in relatiile interpersonale, sa fie activ, sa fie dinamic, sa nu ii fie frica a vorbi, sa fie creativ, sa fie carismatic, de ce nu. Iar daca aceste trasaturi nu sunt foarte bine evidentiate, aceasta facultate te scoate din anonimat si te obliga sa cresti si sa evoluezi, deoarece daca pierzi trenul, la alta statie va fi mai greu sa te urci. Daca stii sa profiti de toate oportunitatile, esti cel mai castigat. Trebuie sa speculezi momentul, oamenii, imprejurarile de asa natura.

De asemenea, recomand din toata inima, daca veti opta pentru aceasta facultate, sa intrati in ELSA. Studentii pe care ii veti gasi in aceasta asociatie va vor impulsiona, va vor ajuta sa fiti dezghetati, sa nu clacati in orice situatie, sa aveti legaturi cu studenti de la drept din alte orase, sa va distrati, sa participati la proiecte. Nu veti regreta daca va veti face prieteni.

In final, trebuie mentionat faptul ca nu este adevarat ca trebuie sa dai bani, sa prestezi servicii pentru a putea fi indrumat in cariera de un avocat. Sunt si alte alternative, iar daca esti valoros, profesorii, care sunt si avocati, judecatori, te pot ajuta si ghida cu succes. Se poate chiar daca nu ai bani sau relatii, dar nu se poate daca nu vrei si daca nu stii sa lupti pentru ceea ce iti doresti. Iar daca mai ai norocul sa dai peste niste oameni de calitate care sa iti fie colegi si esti cat de cat constient incat sa mai treci pe la cursuri, sa raspunzi la seminarii, sa te implici in activitati apreciate de profesori, ai toate sansele sa fii un om realizat.

Andreia Iacob, Anul II

Daca in 2004 la Facultatea de Istorie, nu erau decat doua specializari: Istorie si Istorie - Limba Straina, acum, dupa patru ani, incepand din toamna anului 2008, aceasta facultate pune la dispozitia sudentilor 5 specializari: Istorie, Arheologie, Muzeologie, Arhivistica, Istoria Artei. Fiecare din aceste specializari vor contribui la formarea la acumularea unui bagaj impresionant de cunostinte, pacat ca nu le poti urma pe toate in acelasi timp.

Sunt multe de spus in legatura cu aceasta facultate, de la activitate de cercetare la cea extrascolara (excursii, drumetii) sau practica de specialitate (efectuata pe diferite santiere arheologice). Profesorii facultatii sunt colegii nostri mai mari, sunt cei care te ajuta atunci cand ai nevoie.

Nu pot decat sa le recomand viitorilor studenti sa aleaga Facultatea de Istorie unde ii asteptam cu drag!

Adrian-Bogdan, Anul IV

DJSC are menirea de a forma viitori jurnalisti, adica oameni de televiziune, radio, presa scrisa, presa online si viitori PR-isti (pentru cei ce nu stiu, Relatii Publice). Aceasta a fost si ideea mea atunci cand m-am decis sa urmez cursurile acestui departament: sa devin om de televiziune. Usor de zis… greu de facut. Imi aduc aminte ca de multe ori cand ma intrebau unii «Da’ la ce facultate esti?» «Jurnalism», raspunsul lor era «Ooo… ce fain, cred ca e cea mai usoara facultate!». Sa stiti ca nu e asa.

Facultatea de Jurnalism este o facultate la fel de dificila ca celelalte existente pe «piata universitara».
Viata de student la Jurnalism se caracterizeaza prin multa munca (atat fizica, cat si psihica, de fapt, mai mult psihica decat fizica), multe nopti nedormite, multa alergatura pentru o chichineata de stire (atunci cand aveam practica), puterea de a asculta aberatiile unor profesori la ore si, nu in ultimul rand, sesiune grea, toceala la greu. Nu pot sa zic “Vai, Doamne, ce frumos e la Jurnalism, ce profesori draguti, ce ore interesante, ce viata!” pentru ca as minti… si una din caracteristicile unui bun jurnalist este de a relata despre realitate asa cum este ea! Devenind studenti ai acestui Departament puteti beneficia de burse in strainatate, foarte utile, totul depinde de istetimea pe care o aveti.

Daca veti urma cursurile DJSC, veti intalni profesori fel si fel, unii mai nebuni ca altii (joke!) - unii profesori folosesc un limbaj specializat pe care numai ei il inteleg, unii profesori care se implica intru totul in a ne invata despre meseria de jurnalist, altii cu care nu prea ai ce discuta (din pacate). Imi amintesc ca in anul II faceam un curs cu un profesor care, inainte de a incepe sa predea ceea ce era de predat, ne intreba care este zodia noastra. De ce? Numai el stie, nimeni nu avea curajul sa il intrebe “de ce?” pentru ca poate ne trezeam cu o alta intrebare din partea lui, de genul «Da pe tine cum te cheama?».

Ca sa fii student al DJSC trebuie sa stii foarte bine cu ce se “mananca” limba romana, putine cunostinte din cultura generala (nu multe pentru ca in cei 3 ani de facultate au profesorii grija sa te invete cultura generala), sa fii creativ, sa ai o relatie buna cu nervii proprii si sa ai puterea de a intra de trei ori peste cabinetul unui director care iti umple frigiderul atunci cand te duci dupa o stire - pe scurt: tupeu.

Facultatea ofera studentilor oportunitatea de a se specializa in unul din cele trei domenii de baza ale jurnalismului (radio, presa si TV) prin desfasurarea orelor de practica la Radio Nord-Est, Cuzanet si Revista Opinia. Ceea ce mi se pare nasol este faptul ca studentii care doresc sa faca practica in televiziune nu prea sunt bagati in seama, deoarece nu este nici un profesor specializat pe televiziune. Pana anul trecut studentii au putut invata mai multe lucruri despre televiziune. Singura profesoara care s-a implicat cu adevarat in a ne indruma, singura profesoara care venea la ore de dragul de a sta de vorba cu noi studentii a fost doamna Vanda Condurache, Dumnezeu s-o ierte!

Cam atat despre DJSC!

A… era sa uit! Devenind studenti la Jurnalism puteti intra in ASJ (Asociatia Studentilor Jurnalisti), o echipa tanara, formata din studenti din cadrul DJSC. ASJ este o organizatie care are ca scop sustinerea si promovarea intereselor socio-profesioanale ale studentilor de la DJSC, precum si sprijinirea activitatilor stiintifice, culturale, publicistice, sportive ale studentilor ieseni, dar si consolidarea relatiilor cu mediile universitare din strainatate.

Mihaela, Anul III

Din păcate, timpul nu mi-a permis să dezvolt o descriere cât mai cuprinzătoare – impresii şi consideraţiile următoare sunt exclusiv personale, fără a constitui în nici un mod o poziţie oficială – şi mi-am permis să adaptez şi să dezvolt anumite aspecte din interviurile mai vechi pe care le-am dat pentru Ziarul de ASII:

Ce ne puteţi povesti despre studenţia dumneavoastră?

Răspuns: Cred că a fost specială, pentru că în primii 3 ani nu mi-a placut (aproape) deloc. Eram dezamăgit, fiind pe atunci învăţam foarte multe matematici. De pe la începutul anului III au început să apară lucruri mai interesante – am făcut parte din ultima generaţie cu 5 ani de studii (ar putea fi considerat acum echivalentul facultăţii şi a unui master). Pentru cei curioşi iată ce se făcea la facultate în perioada 1992-1997:

* Anul I
1. Analiză matematică (2 semestre)
2. Algebră
3. Logică
4. Proiectarea şi analiza algoritmilor (2 semestre)
5. Sisteme de operare şi arhitectura calculatoarelor (2 semestre)
6. Practică (limbajul Pascal)
7. Engleză
* Anul II
1. Analiză matematică (2 semestre)
2. Geometrie
3. Ecuaţii diferenţiale
4. Fundamentele algebrice ale informaticii (2 semestre)
5. Matematici discrete
6. Fundamentele limbajelor de programare
7. Calcul numeric
8. Practică (limbajul Fortran)
9. Istoria filosofiei – facultativ
* Anul III
1. Analiză numerică
2. Teoria probabilităţilor şi statistică matematică (2 semestre)
3. Ecuaţii cu derivate parţiale
4. Sisteme de operare
5. Structuri şi baze de date
6. Construcţia compilatoarelor
7. Inteligenţă artificială
8. Practică (limbajul C)
9. Management – facultativ
* Anul IV
1. Metode şi tehnici în ingineria cunoaşterii
2. Calculabilitate efectivă
3. Teoria optimizării şi modelare matematică (2 semestre)
4. Metode şi tehnici în ingineria cunoaşterii
5. Învăţământ asistat de calculator – opţional
6. Algoritmi genetici – opţional
7. Sisteme extensibile – opţional
* Anul V (doar primul semestru)
1. Metode şi tehnici în ingineria programării
2. Birotică – opţional
3. Algoritmi paraleli pentru compilatoare – opţional
4. Proiectare asistată – opţional
5. Mecanisme formale în ingineria programării – opţional

Multe cursuri aveau 3 sau 4 ore pe săptămână, iar materia era foarte densă. În contrast cu prezentul, nu existau prelegeri folosind videoproiectorul sau situri Web dedicate disciplinelor. Internet-ul pentru marea masă a studenţilor şi profesorilor a apărut în universitate abia la mijlocul anului 1996. Examenul de licenţă a constat în 3 probe diferite (algoritmi, limbaje formale şi compilatoare, sisteme de operare şi baze de date) care au însumat cam 5 ore, plus susţinerea publică a lucrării.

Despre colegii din studenţie ce ne puteţi spune?

Răspuns: Aveam un grup, dar cel mai important a fost după facultate. Noi nu eram foarte mulţi. În anul respectiv (când am dat eu admitere cu 3 examene de 3 ore fiecare din toată matematica din liceu) au intrat 120 şi au terminat 59 de oameni. Nu prea ne cunoşteam – calculatoarele erau scumpe, nu exista Internet, iar de IRC, Yahoo! Messenger, reţele sociale nici nu se putea pune problema. Poate că a fost un avantaj?!

La unicul master de atunci, am avut un grup mult mai apropiat, exista şi o comunitate destul de închegată la nivel mai larg. Asociaţii studenţeşti “adevărate” nu existau. Nici prea multe companii software, de asemenea…

Ce părere aveţi despre studenţi?

Răspuns: Depinde de student, e o chestiune foarte interesantă, mai ales din punct de vedere psihologic. De obicei, îi clasifici pe categorii: cei foarte interesaţi cu care ai o relaţie mai apropiată şi colaborări, sunt cei pe care de obicei îi uiţi, pentru că sunt la nivelul de grup şi nu ies cu nimic din tipar, şi mai sunt cei care îţi fac probleme, sau din cauza cărora ai probleme. Unii sunt opaci. Nu consider că toată lumea ar trebui să meargă pe o anumită direcţie, iar facultatea îţi conferă libertatea alegerii.

Cum trebuie să fie un student al Facultăţii de Informatică?

Răspuns: Pentru un răspuns scurt, aş opta asupra trăsăturilor: deştept, pasionat de informatică, open-minded, imaginativ, cult şi având simţul umorului (nu neapărat în această ordine)… Analizând mai profund, nu ştiu care ar fi răspunsul exact.

Cum au evoluat lucrurile la noi în facultate faţă de când aţi fost dumneavoastră student?

Răspuns: S-au modificat foarte mult. Când eram în anul I trebuia să vin sâmbătă de la ora 8 ca să găsesc un calculator liber sau mă duceam la diverse laboratoare care aveau locuri libere şi îi rugam pe profesori să mă lase şi pe mine să lucrez la temele/proiectele de la anumite obiecte. Acum, din punctul de vedere al dotării – de la începutul noului an universitar 2008/2009 va funcţiona şi noua reţea Sun şi sperăm că vom generaliza accesul Internet wireless – şi al deschiderii, lucrurile sunt mult mai bune.

Referitor la planul de învăţământ, nici nu se poate compara; din cele de mai sus, se poate deduce că lipseau cursurile privitoare la programare C++, Java, reţele de calculatoare, tehnologii Web, .NET, criptografie etc. – discipline consacrate deja acum, unele dintre ele fiind predate în premieră în România. Actualmente, cred că suntem mult mai aproape de ceea ce se cere la nivel internaţional, în privinţa Computer Science. Anual, revizuim oferta de cursuri opţionale, iar la fiecare 2-3 ani întreg planul de învăţământ. Un alt exemplu este cel referitor la noua structură a celor patru mastere.

Nu aş putea afirma dacă între studenţi şi profesori lucrurile au evoluat foarte mult. Cred însă că acum există mai multe colaborări între studenţi şi profesori. De-a lungul anilor, am instituit relaţii de colaborare cu o multitudine de studenţi, nu neapărat doar ca îndrumător de licenţă. Am scris articole şi cărţi împreună cu studenţii, am organizat întâlniri, workshop-uri sau conferinţe, am recomandat studenţi pentru burse de masterat sau doctorat ori pentru a ocupa diverse poziţii în anumite companii (aici sau în străinătate), i-am examinat via subiecte de examen şi proiecte la materiile pe care le-am predat sau le predau… Unii dintre foştii studenţi, după absolvire mi-au devenit colaboratori (in)direcţi şi chiar apropiaţi, alţii se prefac, probabil, că nu mă cunosc. Nu spun aceste lucruri pentru a mă auto-lăuda, ci pentru a ilustra care este misiunea pe care o are de îndeplinit oricare cadru didactic al unei facultăţi.

Ce aţi schimba la Facultatea de Informatică?

Răspuns: Trebuie schimbate unele mentalităţi. Facultatea de Informatică o consider ca pe o facultate de elită, care începe parcă să-şi erodeze lent acest statut prin faptul că există tot mai mulţi studenţi, din păcate unii prea depărtaţi de ceea ce înseamnă cu adevărat viitor specialist în Computer Science. Informatica nu se “învaţă” conversând cu prietenii prin Meebo, jucând N jocuri pe calculator sau fiindcă este “trendy”. Nici memorând nişte teoreme cu două zile înainte de un examen sau multiplicând, în chiar ziua unui test, slide-urile prezentărilor puse la dispoziţie la aproape toate materiile sau “preluând” de la un coleg proiectul ce trebuie susţinut la un laborator.

Pentru a fi cu adevărat profesionist trebuie să acumulezi permanent, constant, în domeniul pe care l-ai ales – ca şi artele, informatica ţine de vocaţie.

Desigur, şi aşteptările studenţilor s-au schimbat, ceea ce este firesc. Profesorii ar trebui să se adapteze şi ei “noului val”, ceea ce şi se întâmplă în marea majoritate a cazurilor.

Despre viitor?…

Răspuns: Nu ştiu dacă este interesant pentru cineva să ştie ce va fi peste 10 ani, dar îmi doresc de mult să existe cursuri de game development şi de mobile computing, de exemplu. Plus, o clădire dedicată doar pentru facultatea noastră, ceea ce este foarte dificil de realizat.

Un sfat pentru (viitorii) studenţi?

Răspuns: Mă rezum la două cuvinte: participare şi creativitate.

Acestea îndeamnă la ieşirea din ipostaza – oarecum contemplativă şi confortabilă – de spectator, şi la implicarea prin contribuţii la diverse componente software, prin participări la concursuri – sunt o mulţime, de la Google Summer of Code şi Imagine Cup şi până la cele organizate în facultate sau de către companiile partenere – şi realizarea de activităţi de voluntariat în cadrul unor proiecte sau evenimente locale, naţionale, internaţionale. Ar fi de dorit abandonarea unui – atât de uşor de declarat – “aici nu se întâmplă niciodată nimic (pe placul meu)”. În fond, este şi o chestiune de formare şi/sau de consolidare a experienţei…

Dr. Sabin-Corneliu Buraga - Facultatea de Informatică, Universitatea “A.I.Cuza” Iaşi

Am plecat in vara de la Politehnica si m-am reinscris la Informatica. Prima impresie, cand cu dosarele, nu a fost chiar asa buna, din cauza aspectului din interiorul facultatii. Care pana acum nu mi se pare schimbat prea mult in bine. Dar sper ca se lucreaza la asta si ca o sa prind si eu ceva schimbari pana ce o sa termin. Dar nu despre aspect e vorba aici, ci mai degraba despre ceea ce se face sau ceea ce nu se face la Informatica.

Avand in vedere ca sunt abia in primul an si nu am avut ocazia sa interactionez cu prea multi profesori, pot sa spun ca toti, in afara de unul, mi-au lasat o impresie foarte buna, au stiut cum sa comunice cu noi face-to-face, ca sa zic asa, si au fost mereu deschisi la intrebarile noastre, nu ne-au lasat sa plecam cu lipsuri. Si nu e doar cazul meu, e concluzia la care am ajuns cand am mai atins acest subiect cu alti colegi.

Avem la Informatica profesori care observ ca se implica in relatia student-profesor si o fac foarte bine, cu succese. Unii stiu sa faca din cursul lor unul usor de inteles si chiar interactiv, iar modul de predare insotit de mici glumite, te face sa fii mereu atent.

Va asteptam la Facultatea de Informatica.

Valentin Popa, Anul I

In anul II, primul semestru, se fac doar doua obiecte la specialitate si patru la comun. Obiectele de la specializare sunt : Comunicare si negociere in afaceri, ore la care sunt multe joculete, de interpretare, de roluri, etc. Aici se incearca o introducere in NLP (programare neurolingvistica), dar numarul limitat de ore limiteaza si efectul acestei programari. Inveti despre dezbatere si negocieri, ceea ce este ok in viata de zi cu zi chiar daca nu profesezi in domeniul economiei. Cel de-al II-lea obiect din primul semestru este Merchandising. Aici afli ceea ce nu stiai despre supermarket-uri si hypermarket-uri, adica multe detalii. La acest obiect se face un proiect de grup de vreo 100 de pagini, cu aranjari de raioane, de marfa pe rafturi… si desene cu creioane colorate, pe foaie milimetrica.

Semestrul al II-lea se bazeaza pe proiecte (vreo 15 mai exact, cu tot cu cele de la comun, in semestrul al II-lea). Multa munca, notele la acestea se afla la sfarsitul semestrului.

E ok specializarea, te deschide, te face sa socializezi mai usor sau macar sa afli ce nu este in regula cu personaliatea ta, din acest punct de vedere. Eu sunt multumit… deocamdata.

O alta idee care circula prin “folclorul” facultatii este aceea ca Marketing-ul este in top 3 ca dificultate…

Dănuţ, Anul II